Exporturile de gaze către Ucraina au fost sistate de la începutul acestei luni, după ce, în ultima jumătate de an, traderii internaționali, companiile ucrainene, dar și Energocom, compania din Republica Moldova mandatată să asigure siguranța alimentării, au folosit România ca țară de tranzit în vederea depozitării gazelor în facilitățile de înmagazinare în exces ucrainene.
Volumele de gaze care tranzitează România s-au redus considerabil de la 1 septembrie, importurile aproape înjumătățindu-se, în timp ce exporturile au coborât cu aproximativ o treime. Ca urmare a acestei evoluții, România a redevenit exportator net de gaze, cu un flux exterior de aproximativ 10 GWh/zi, echivalentul a 4% din producția internă curentă.
Ucraina este pregătită să stocheze și să reexporte gaze europene pentru iarna 2023/2024, a declarat operatorul de transport de gaze al țării, citând o evaluare a riscurilor realizată împreună cu partenerii internaționali, relatează Reuters.
Gazprom sau traderii care au contracte cu gigantul rus au decis să reducă volumele de gaze alocate României. Potrivit unor surse Profit.ro din piață, în această situație nu se află numai România, ci și Bulgaria și Grecia.
Prețul spot al gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu aproape 20% joi, ziua în care [importurile de gaze prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă s-au redus considerabil]. Comparativ, pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul spot al gazului s-a apreciat joi doar cu 1,3%.
Importurile de gaze rusești destinate pieței interne au fost sistate brusc astăzi, în România intrând în prezent doar gazele de tranzit care ajung în Ungaria.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a anunțat că este nevoit să stopeze tranzitul de gaze rusești destinate consumatorilor europeni printr-unul din punctele de interconectare de la granița cu Federația Rusă, aflat în regiunea Luhansk din estul țării, acuzând trupele ruse de ocupație că au afectat procesele tehnologice ale instalațiilor sale din zona respectivului punct, inclusiv prin deturnarea unor cantități de gaze din fluxurile aflate în tranzit spre UE.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a acuzat vineri Rusia că pune în pericol tranzitul gazelor rusești exportate către Europa de către gigantul rus producător de stat Gazprom prin conductele ucrainene, informație care a dus la o scumpire cu aproape 4% a gazelor pe principalele huburi europene, după 5 zile consecutive de ieftiniri.
Operatorul național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a solicitat Uniunii Europene redirecționarea prin conductele sale a importurilor de gaze rusești care sunt efectuate în prezent prin intermediul Nord Stream 1, gazoductul ce leagă Rusia de Germania traversând Marea Baltică, dar și eliminarea restricțiilor de export din România.
Zeci de localități din Ucraina și sute de mii de consumatori au rămas fără alimentare cu gaze naturale, din cauza avariilor la infrastructura de profil provocate de bombardamentele invadatorilor ruși, a transmis operatorul sistemului național ucrainean de transport al gazelor, LLC Gas TSO.
În urmă cu 13 ani, la criza europeană a gazelor din prima parte a anului 2009, Rusia a acuzat Ucraina că "fură" din gazele rusești aflate în tranzit prin sistemul de transport ucrainean, explicând astfel problemele de alimentare din țări precum România, Ungaria sau Polonia. De exemplu, operatorul român Transgaz raporta în ianuarie 2009 o scădere cu 40% a importurilor prin Ucraina față de nivelurile normale.
Gazul rusesc destinat alimentării Ungariei nu mai tranzitează România de la 1 septembrie, această rută urmând a fi probabil înlocuită cu cea sârbă. Până la finalul lunii august, aproximativ 50 GWh/zi din cei 130 GWh/zi intrați în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă ajungeau în rețeaua de transport maghiară prin punctul de la Csanádpalota.
România a devenit de câteva zile exportator de gaze în Bulgaria în urma intrării în revizie planificată a nou construitului gazoduct TurkStream, revizie care va dura până în dimineața zilei de 29 iunie. Astfel, începând cu data de 22 iunie, în România n-a mai intrat niciun metru cub de gaz prin punctul de interconectare Negru-Vodă, ci, dimpotrivă, a ieșit, ceea ce a condus la scumpirea cu 30 de lei a MWh de gaz pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a anunțat încetarea prin acordul părților a contractului istoric cu divizia de export a gigantului rus de stat Gazprom privind tranzitul prin România al gazelor rusești prin conducta de tranzit T3, încheiat în 1999, și susține totodată că interesele sale financiare nu vor avea de suferit de pe urma acestui fapt.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), Transgaz, a finalizat lucrările de construcție aferente fazei 2 a proiectului de interconectare a SNT cu una dintre conductele de tranzit ce traversează România venind din Ucraina și prin care gigantul rus de stat Gazprom livra gaze în Bulgaria, iar de acolo în Turcia, Grecia și Macedonia.
Volumul gazelor rusești care au intrat în România din Ucraina s-a redus cu 90% în primul trimestru al acestui an, prin punctul de interconectare Orlovka-Isaccea fiind importate doar 300 de milioane de metri cubi, a anunțat operatorul sistemului de transport din Ucraina, Gas TSO. Spre deosebire de anii trecuți, când gazul care intra în România prin acest punct era destinat majoritar alimentării statelor balcanice, în 2020, toată cantitatea de gaz exportată în acest an de Ucraina în România a avut ca destinație acoperirea consumului intern.
Transgaz este, cel puțin deocamdată, marele pierzător al reconfigurării tranzitului rusesc în regiunea balcanică. Începând cu 1 ianuarie 2020, fluxurile fizice au confirmat articolul publicat de Profit.ro încă din luna martie a anului trecut, în care era anunțat că 2019 este ultimul an în care Gazprom va mai livra gaze prin Dobrogea și că Transgaz va pierde peste 300 milioane lei.
"Politica energetică a Europei trebuie hotărâtă în Europa, nu în Statele Unite. Respingem în mod fundamental intervențiile din afară și sancțiunile cu efect extrateritorial", a declarat ministrul de Externe de la Berlin, Heiko Maas.
Războiul gazelor dintre Ucraina și Rusia a ajuns în instanțele din Republica Moldova, scrie publicația de peste Prut mold-street.com. Astfel, compania Naftogaz din Ucraina a depus o cerere privind recunoașterea și încuviințarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale din 28 februarie 2018, emisă de tribunalul din cadrul Institutului Arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm.
Ministrul PNL al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat la Realitatea TV că semnarea de către Transgaz, cu omologul său ucrainean Ukrtransgaz, a acordurilor de interconectare a celor două sisteme naționale de transport gaze în punctele de interconectare Isaccea și Medieșu Aurit întârzie pentru că fiecare dintre cele două părți dorește ca stațiile de măsurare a gazelor din punctele respective se fie situate pe teritoriul său național.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.